Strategia UE a Dun ă rii

1. Strategia UE a Dunării

2. Macro-regiuni şi strategii dezvoltate până în prezent

3. MACROREGIUNEA…? • Până acum, tradiţionala piatră de temelie a finanţării coeziunii şi unitatea de analiză pe care s-a bazat politica a fost reprezentată de aşa-numitele regiuni administrative NUTS-2 de mărime mijlocie ale statului membru, identificate de EUROSTAT ca având un set de parametri comuni. • Cooperarea teritorială cere o abordare mai flexibilă a geografiei, care să ia în calcul atât regiunile mai mici, cât şi cele mai mari, precum bazinul Dunării şi regiunea Mării Negre. Dar analiza nu se opreşte aici; noua abordare a geografiei include şi nivelurile de cooperare şi reţelele în categoria caracteristicilor geografice, conferind o nouă dimensiune modurilor în care este concepută dispunerea Uniunii Europene.

4. Ce reprezintă strategia unei macroregiuni Cadru armonizat (presupune conţinutul spaţial de lanificare schimbat) care permite Uniunii Europene şi statelor membre identificarea nevoilor şi alocarea resurselor existente asftel încât o macro regiune să beneficieze de dezvoltare economică şi socială sustenabilă

5. Râurile în centrul atenţiei Râurile transfrontaliere:   Obstacol, Zone de Graniţă? Prosperitate?

6. Râurile în centrul atenţiei PROGRAMELE CTE • Oferă un un cadru multi sectorial amplu. • Este încurajat dialogul între diferiţi actori, studii şi planuri, dar oferă posibilităţi pentru investiţiile în infrastructură. • Facilitează cooperarea între siturile Natura 2000 de-a lungul graniţelor

7. DUNĂREA • Programe necoordonate între ele • Programe necoordonate cu POS-urile 2 programe transnaţionale care finanţează proiecte în regiunea Dunării acoperind aproape întreg bazinul (Sud Estul Europei şi Europa Centrală) = 452 milioane euro 8 programe de cooperare transfrontalieră (DE-AT, AT-SK, HU-SK, AT-HU, HU-HR, HU-SRB, RO-BG, RO-SE, RO-UA-ND, PO Marea Neagră) = 746 milioane euro

8. De ce o strategie a macro-regiunii Dunărea • Angajament la cel mai înalt nivel politic • Identitate clară a regiunii Dunării • Coordonare a politicilor şi instrumentelor financiare • Coordonare mai bună în ce priveşte dezvoltarea de politici la nivel European • Cooperare mai buna la nivel macro-regional • Coordonare mai buna cu statele nemembre • Îmbunătăţirea planificării spaţiale

9. Strategia UE a Dunării – Cum? • Trecere de la declaraţii politice la acţiune • Abordare simplă • Abordare intgrată • Ulilizarea resurselor existente: fără instituţii noi, fără fonduri noi, fără cadru legislativ nou • Implicarea stakeholder-ilor este necesară şi includerea contribuţiei lor

10. Strategia UE a Dunării – priorităţi sugerate? • Conectivitate – acces la şi de la Dunăre, transport pe Dunăre, energie • Mediu – calitatea apei, biodiversitate, prevenirea riscurilor şi management • Dezvoltarea Potenţialului Economic, Educaţie, Cultură

11. Strategia UE a Dunării – valoarea adăugată • Coordonare internă mai bună între stakeholder-i • Imagine de ansamblu asupra nevoilor regiunii • Oferă vizibilitate acţiunilor întreprinse în bazinul Dunării • Se concentrează pe proiecte în regiunea Dunării

12. Strategia UE a Dunării – cum lucrăm în România? Grup de lucru interministerial (Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Departamentul pentru Afaceri Europene, Ministerul Mediului şi Pădurilor, Ministrul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Culturii şi al Patrimoniului Naţional, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului)  Document de poziţie (Non paper) – Poziţia Romaniei  Input de la Stakeholderi (Autorităţi Publice Centrale, Locale, Regionale, Institute de Cercetare, ONG etc)

13. Strategia UE a Dunării – Conferinţa de la ULM trecerea de la cuvinte la acţiune Adaptarea strategiei la condiţiile economice actuale: • Diminuarea inegalităţilor sociale şi economice care au fost amplificate de actuala criză economică şi financiară; incluziunea socială a grupurilor dezavantajate • Dezvoltarea de proiecte cu impact imediat, direct • O structură clară a managementului strategiei, cu implicarea instituţiilor europene, inclusiv a Parlamentului, şi elaborarea unui sistem structurat al coordonării şi implementării acesteia; • Dezvoltarea de parteneriate public-private pentru realizarea proiectelor.

14. Mulţumesc Iuliu BARA Director General