Cum să prevenim delicvenţa juvenilă.

1. Scoala Sercaia, Brasov Echipa: Iordan Josef – cls. a VIII-a Chiran Ancuta – cls. a VIII-a Cum să prevenim delicvenţa juvenilă.

2. Combaterea şi prevenirea delicvenţei din rândul elevilor; • Să precizeze la ce se referă delicvenţa juvenilă; • Depistarea şi înţelegerea cauzelor care generează delicvenţa; • Să enumere condiţiile care favorizează delicvenţa juvenilă; • Să recunoască formele de manifestare a delicvenţei juvenile şi a factorilor de risc; • Să identifice cazuri de delicvenţă juvenilă; • Să numească modalităţi de prevenire a delicvenţei juvenile; Obiective operaţionale

3. Termenul de delicvenţă juvenilă nu se referă la orice abatere comportamentală , ci numai la comportamentul tinerilor până la vârsta de 18 ani care contravine legii, la abaterile de la legile juridice ale statului .

4. Cauzele şi condiţiile obiective ce contribuie la apariţia delicvenţei juvenile sunt: • Lipsaunor fonduri materiale şi băneşti pentru asigurarea protecţiei reale a familiei, care să asigure condiţii de creştere şi educare a copiilor; • Apariţia şi creşterea îngrijorătoare a numărului grupurilor care favorizează comiterea infracţiunilor, formate din infractori majori la care sunt atraşi şi minori; • Creşterea aberantă a preţurilor la toate produsele concomitent cu scăderea puterii de cumpărare ; în aceste condiţii părinţii nu mai pot asigura copiilor cele necesare unui trai decent; • Existenţa unor boli psihice la minori şi netratarea datorită lipsei de medicamente din sistemul sanitar; • Existenţa unor grade de întârziere în evoluţia intelectuală a minorului; • Proliferarea necontrolată a unor publicaţii , casete video, filme cu caracter pornografic şi violent , toate pe fondul lipsei de educaţie;

5. Cauzele specifice care contribuie la apariţia acestui fenomen sunt: • Necunoaşterea de către părinţi a anturajului , locurilor şi mediilor frecventate de minori; • Influenţa unor infractori aflaţi în anturajul minorilor prin determinarea acestora să comită infracţiuni; • Lipsa unei legături permanente între familie şi şcoală; • Discontinuitatea în educaţia şi supravegherea copiilor de către părinţi sau ocrotitori legali.

6. Din cazuistică rezultă că aspectele comportamentale deviante întâlnite mai frecvent sunt : • Fuga în mod repetat de la domiciliu; • Absenţe nemotivate de la şcoală, dezinteres faţă de învăţătură sau abandonarea şcolii; • Hoinăreala, vagabondaj, libertinism, consum de băuturi alcoolice , droguri, aurolac; • Tendinţe de aventurism, de constituire în grupuri în scopul comiterii de infracţiuni; • Alegerea unor anturaje din mediul infracţional, unde se găsesc infractori majori; • Sfidarea legilor, a normelor de disciplină , a normelor de convieţuire socială; • Portul unor arme albe sau de foc, a unor substanţe lacrimogene sau paralizante, cu scopul de a fi folosite la atac sau apărare;

7. Nu legaţi prietenii cu persoane care manifestă un comportament deviant; • Fiţi prudenţi în relaţiile cu persoanele nou cunoscute sau cunoscute întâmplător; • Nu intraţi în anturaje dubioase! • Evitaţi frecventarea locurilor şi mediilor unde se adună persoane dubioase, se consumă alcool, droguri sau se practică jocuri de noroc; • Nu primiţi nimic de la persoane necunoscute sau despre care aveţi puţine informaţii; • Dacă aveţi ocazia, combateţi delicvenţa legată de droguri, demascând plasatorii şi eventualii consumatori; • Atunci când anumite persoane din anturajul vostru vă oferă spre vânzare la preţuri modice diferite obiecte sau valori a căror provenienţă nu o cunoaşteţi trebuie să vă dea de gândit; Pentru a evita implicarea în săvârşirea unor fapte care contravin legii este bine să :

8. Elevul Mihai din clasa a IX-a face parte dintr-o familie organizată cu o situaţie modestă. El merge la şcoală, înţelege situaţia materială a familiei sale şi doreşte să-şi continue studiile. După vacanţă, nu prea mai are chef de învăţat şi a luat căteva note rele. A început să urască matematica, pe motivul că profesorul îl persecută. Profesorul observă şi îl întreabă ce se întâmplă cu el. “ Ce-l interesează pe el ? E problema mea, ştiu eu când să învăţ.” Într-o zi tatăl său îl întreabă cum mai merge şcoala. Băiatul îi răspunde: “Bine tată, bine!” Studiul de caz: prevenirea delicvenţei juvenile

9. “De unde le ai ?” “Se găsesc destule” şi făcu semnul furtişagului. Plăcerea comună devenea tot mai distractivă. Se “descurcau” cu ţigările. Într-o zi vânzătorul unei tarabe l-a prins pe “prieten” băgând o brichetă în buzunar. A strigat la el, făcându-l hoţ. Mihai se enervă şi sări în ajutorul prietenului. Strigă la rândul său, îl făcu mincinos pe vânzător şi încercă să-i oprească mâna ce încerca să-l reţină pe prieten. Se adună multă lume, apăru şi Poliţia care luă măsurile necesare. În zilele următoare a evitat ora de matematică, iar pe lângă ea şi pe altele... Pleca în fiecare zi de la şcoală. S-a împrietenit cu doi colegi care şi ei hoinăreau, chiuleau şi fumau. Unul dintre ei aducea ţigări scumpe.

10. Identificaţi formele de delicvenţă juvenilă? • Care este cauza obiectivă/specifică care a condus la săvârşirea acestor fenomene? • Cum trebuia Mihai să prevină aceste manifestări? • Cum aţi fi procedat dacă eraţi în locul lui Mihai? • Ce credeţi că s-a întâmplat la Poliţie ?