Download
1 / 18
E N D
Tumori maligne LP 8
Carcinomul bazocelular • Este o tumoră maligna, cu punct de plecare in celulele bazale epidermice, cu model de creştere infiltrativ şi ulcerantă, fără metastaze. Apare cu predilecţie la faţă, la cei cu expunere cronică la soare şi cu tegumentele puţin pigmentate. Are potenţial de recurenţă dacă nu este excizat în totalitate, cu invazivitate locală. • Macroscopic, suprafaţa are aspectul unei papule sau este nodular cu tendinţă la distrugerea tesuturilor vecine (ulcus rhodens) şi se asociază cu dilatarea vaselor din derm (telangiectazii). Unele tumori conţin pigment melanic (carcinom bazocelular sclerodermiform pigmentat) sau au diferentiere keratozica. • Microscopic, se constată cordoane şi insule cu dimensiuni variate, despărţite de ţesut conjuctiv fibros. Celulele tumorale sunt uniforme, asemănătoare celulelor bazale ale epiteliului malpighian. Citoplasma este bazofilă, nucleii hipercromatici, aranjaţi paralel “în palisadă” la periferia insulelor sau plajelor tumorale, iar in centru apare o zona compusa din celule cubice cu nucleu rotund central.
Carcinomul spinocelular (scuamos) • Carcinomul spinocelular cutanat este o tumoră malignă epitelială a pielii cu punct de plecare in stratul spinos, frecvent la persoane în vârstă. Se poate extinde atât pe cale limfatică, cât şi hematogenă. Printre factorii favorizanţi se numără: expunerea la RUV, carcinogenele industriale, ulcere cronice, cicatrici vechi post combustie, consumatori de tutun (în cavitatea bucală). • Macroscopic, leziunea se poate prezenta sub forma de placă solzoasă roşie sau sub forma nodulară, cu o productie variabilă de keratină (hiperkeratoză) cu sau fără ulceraţii. • Microscopic, se observă plaje sau insule separate de benzi conjunctive, compuse din celule poligonale, cu citoplasma eozinofila si nucleu central, ce amintesc de stratul spinos al epidermului. Pot fi prezente mitoze atipice. • Central apar mase sferice sau ovoide eozinofile constituite din lamele concentrice de keratină, în “bulbi de ceapă” sau “perle” asemănătoare stratului superficial al pielii. Uneori diferenţierea keratinei este incompletă şi mai rămân nuclei picnotici, iar denumirea este de perle parakeratozice. Alteori diferenţierea este completă, folosindu-se denumirea de perle ortokeratozice.
Carcinom spinocelular, HE, 4x; MET Tonofilamente si desmozomi
Schirul mamar • Este o tumoră malignă(carcinom ductal invaziv trabecular) cu reacţiedesmoplazica intensa a stromei la prezenţa celulelor tumorale. • Histopatologic se caracterizează prin proliferarea malignă a celulelor epiteliale ale unităţii ducto-lobulare terminale (TDLU). Localizarea frecventă este în cadranul supero-extern. Apare de obicei în jurul vârstei de 40-55 de ani, odată cu debutul menopauzei. • Tumora are o consistenţă ferma, nodulară, slab delimitată, cu diametru variabil; la palpare sunt prezente aderenţe la structurile vecine, cu fixarea la peretele toracic subjacent (muşchiul pectoral mare), producând depresiuni cutanate cu aspect de “coajă de portocală” (pe seama stazei limfatice datorită invaziei tumorale) şi retracţia mamelonului. • Masa tumorală pe suprafaţa de secţiune se prezinta ca o masa albicioasa, cu contur neregulat, cu prelungiri in structurile adiacente, zone de necroză şi hemoragie, uneori focare de calcificare. • Microscopic, se remarcă prezenţa celulelor ductale tumorale, dispuse în cordoane, cuiburi, tubi, fiind separate de o stromă fibroasă. Celulele sunt poligonale sau cubice, au nuclei rotunzi, hipercromatici, iar invazia în spaţiile perivasculare şi perineurale este frecventă, ca şi intravascular (sangvin şi limfatic). • IHC : ER, PgR, c-erbB2, bcl-2, EGFR, Ki-67, p53, TOP2a
Carcinomul mamar Schir Schir mamar Limfangita carcinomatoasa (“coaja de portocala”)
CDI - IHC PgR, 10x ER, 10x C-erbB2, 40x PCNA, 40x
CDI, her-2/neu, FISH, 100x Cromatina, DAPI, 100x FITC, Ce17p, 100x Texas RED, 100x DAPI – FITC - TR
Adenocarcinomul de colon • Este o tumoră epitelială malignă a mucoasei colonului, rectul si sigmoidul fiind localizarea de elecţie (60-70%). • Macroscopic, tumora poate fi vegetanta, ulcerata sau infiltrativa. Culoarea tumorii este gri-rozată, marginile sunt proeminente, iar prin infectarea tumorii şi prin pătrunderea în grăsimea pericolonică şi în ganglionii limfatici regionali, pot să apară abcese pericolonice sau peritonită. • Microscopic, trecerea de la celulele mucoasei colonice la celulele tumorale este bruscă, acestea din urmă avand tendinţa să formeze tubi (structura glandulară) de formă şi dimensiuni neregulare (ADK bine diferentiat), cu caracter invaziv, fără membrană bazală; celulele tumorale prezinta atipii nucleare şi mitoze. Celulele tumorale se pot dispune uneori pe mai multe straturi, având aspect de insule sau formează în interiorul tubilor vegetaţii papilare. Poate apare diferentiere scuamoasa sau producere de mucus. Cele mai frecvente metastaze sunt in ficat. • IHC: CK20, CEA, MUC1, MUC2, p53, Ki-67
MET, microvili ADK colon Colon – tumora vegetanta HE, 4x Rect – tumora ulcerata
Metastaze ganglionare de adenocarcinom • Împrăştierea la distanţă a celulelor tumorale maligne de natură epitelială se face preferenţial pe cale limfatică. • Invazia ganglionară se face iniţial la nivel subcapsular (sinusurile marginale), apoi prin sinusurile medulare este invadat tot parenchimul, care este în final înlocuit de întreaga metastază. • Macroscopic, în masa ganglionară apare un ţesut albicios, omogen şi de consistenţă friabilă. Ariile de necroză şi hemoragie pot fi prezente. • Microscopic, întreaga masă ganglionară cuprinde celule tumorale maligne dispuse în structuri tubulare sau plaje.
Sarcomul • Este o tumoră malignă primitivă cu originea în ţesutul conjunctiv mezenchimal. • Sarcoamele pot apare retroperitoneal, mediastinal, subcutanat, la nivelul coapsei şi extremitaţile membrelor. • Macroscopic tumora nu este încapsulată, este infiltrativă, albicioasă, moale cu aspect de “carne de peşte”, cu arii de hemoragie şi necroză. • Microscopic, se observa un ţesut dens în care elementele fusiforme se aranjează în facicule şi vârtejuri, pe alocuri cu zone hemoragice. Celulele sunt de tip fusiform, alăturate, formând fascicule, având aspect de “oase de peşte” (“herring-bone”) sau aspect storiform (vârtejuri scurte), altele sunt gigante, multinucleate cu aspect pleomorf. • Celulele tumorale au mitoze atipice frecvente şi monstruozităţi nucleare, cu nuclei bizari, de aspect gigant, situaţi central sau dispuşi spre periferia citoplasmei. Spaţiile vasculare sunt lacune vasculare delimitate de celulele tumorale sau vase cu pereţi discontinui conţinând hematii.
Osteocondrosarcomul • Este o tumoră malignă primitivă a osului ce formeaza o matrice osteoida, uneori cu metaplazie condroida, frecvent la tineri (10-20 ani). • Macroscopic, cele mai multe osteosarcoame apar la nivelul extremităţilor oaselor lungi: extremitatea distală a femurului, extremitatea proximală a tibiei, extremitatea superioară a humerusului şi extremitatea inferioara a radiusului si ulnei (regula: “fuge de cot si se apropie de genunchi”); 60-70% din tumori apar la genunchi. În momentul diagnosticării, cel mai frecvent, tumora a distrus spongioasa medulară si a trecut în cortex şi periost. La periferie se observă travee osoase rectilinii (spiculi ososi) vizibile radiologic (triunghiul Codman). • Tumora apare de culoare gri-alb (în centru), relativ omogenă, cu zone de necroză, hemoragii, zone de consistenţă moale, iar la periferie pot să apară zone dense, albicioase şi de consistenţă dură (cartilaj sau osteoid). • Microscopic, pot fi remarcate travee osoase, delimitate la periferie de celule bombate fusiforme (osteoblasti maligni). Există si zone cartilaginoase: masă omogenă, palidă (condroid), în mijlocul căreia apar celule cartilaginoase cu citoplasma clară, câte 2-3 într-un condroplast. Vasele prezente nu au pereţi proprii, iar în lumenul lor pot fi prezente celule tumorale. • Histopatologic, osteosarcomul poate fi: osteoblastic, condroblastic, fibroblastic sau telangiectazic.
