ENDOSCOPIA DIGESTIVA SUPERIOARA

1. ENDOSCOPIA DIGESTIVA SUPERIOARA SL Dr Laura Bozomitu

2. Endoscopiadigestivasuperioaraeste un procedeu de investigarecepermitemediculuisaexplorezeinteriorulesofagului, stomaculuisi a primeiparti a intestinuluisubtire (duodenul) prinintermediulunui instrument subtiresiflexibil, prevazut cu un aparat optic, cepoartanumele de endoscop. Acest tip de endoscopesteintrodusprincavitateabucalasiinainteazausor la nivelulgatului, panaajunge la nivelulesofagului, stomaculuisiapoi a duodenului. Aceastainvestigatiepoartauneorinumele de esofago-gastro-duodenoscopiedeoareceintregul tract digestiv superior esteexaminatprinintermediulei. Cu ajutorulendoscopieimediculpoatevedeaulceratiile, inflamatiile, tumorile, infectiilesausangerarile de la nivelultractuluidigestiv superior. Se pot prelevatesuturi (biopsie), pot fiindepartatipolipiisi se pot tratahemoragiile de la acestnivel al tubuluidigestiv. Endoscopiapoatedezvaluiproblemece nu suntdescoperite cu ajutorulradiologieisiuneoripoatefi de ajutor in a eliminanecesitateauneiinterventiichirurgicaleexploratorii.

3. Scopulinvestigatiei - detectareainflamatiei de la nivelulesofagului (esofagita) sau a complicatiilorbolii de reflux gastro-esofagian. Complicatiile pot include stricturileesofagienesauesofagul Barrett (definita ca metaplaziaintestinala a epiteliuluiesofagian), afectiunececresterisculdezvoltariicanceruluiesofagian • - detectareahernieihiatale, a ulcerului gastric siesofagian, a inflamatiilor, tumorilorsau a altorprobleme de la nivelultractuluidigestiv superior. Acesteprobleme pot fidepistate initial la examenul radiologic sau la alteexaminaripentrutractuldigestiv superior iarendoscopiaestefacutapentru o evaluareulterioara a modificarilordescoperite • - determinareacauzeihematemezei (voma cu sange de originedigestiva) • - determinareacauzeipersistenteidurerii in abdomenul superior sau a senzatiei de balonare, a cauzeidisfagiei (senzatie de jenasau de blocare in timpuldeglutitiei), a cauzeivarsaturilorsi a pierderiiinexplicabile in greutate • - diagnosticulinfectiiloresofagienecauzate de diferitebacterii, fungi sauvirusuri • - verificareavindecariiulcerului gastric • - examinareastomaculuisi a duodenuluidupa o interventiechirurgicala • - a determinadacaexista un blocajintrestomacsiduoden (obstructie la nivelulpilorului)

4. - pentruobtinereaunui diagnostic de urgenta in privintaleziuniloresofagienedatoritaingestiei de substantechimice, otravitoare • - prelevarea de tesuturi (biopsie) pentru a puteafiexaminate in laborator. In timpulendoscopiei o biopsiepoatefifacutapentru a ajuta in detectareaesofagului Barrett • - diagnosticulinfectiei cu un anumit tip de bacterie, numita Helicobacter pylori , cauzaprincipala a ulcerului gastric • - indepartareapolipilor gastro-intestinali • - tratareahemoragiilor gastro-intestinale, inclusiv a sangerarilorcauzate de variceleesofagiene (dilatareaveneloresofagului inferior, determinata de hipertensiuneaportala) • - extragereaobiectelorstrainece pot fiinghitite • - investigareaaparitieianemiei (diminuareacantitatii de hemoglobina), cepoatefi data si de o hemoragiedigestivasuperioara.

5. Pregatireapentruexaminare • Inainte de efectuareauneiendoscopii digestive superioarepacientultrebuiesacomunicedoctoruluidaca: • - are o alergie la vreun medicament, inclusiv la medicamenteleanestezice • - urmeaza un tratamentmedicamentos • - are probleme cu sangerareasaudacaurmeaza un tratament cu anticoagulante • - are afectiunicardiace • - existaposibilitateauneisarcini • - este diabetic siurmeaza un tratament cu insulina. In ziuaexaminarii nu trebuiesa fie luatemedicamenteantiacidesaucitoprotectoare (sucralfat). Acestemedicamente pot produce dificultatimedicului in vizualizareatubuluidigestiv superior.

6. Daca se realizeazaprelevarea de tesuturisausuntindepartatipolipi, poateaparea o hemoragie. De celemaimulteoriaceastainceteaza de la sine, fara un tratament specific. Pentrureducereariscului de producere a hemoragiei cu catevazileinainte de endoscopietrebuieevitatemai ales aspirina, darsimedicamenteleantiinflamatoarenesteroidiene. Dacapacientulurmeaza un tratament cu anticoagulante, mediculvarecomandaoprireatemporara a acestuiainainteaexaminarii. Cu 6 pana la 8 ore inainteatestului, pacientul nu trebuiesamanancesausabea. Un stomacgolajutadoctorulsa-l vizualizezemultmaibine. De asemenea, se reduce siriscul de producere a varsaturilor. In cazulvarsaturilorexista un riscmic de producere a aspiratieicontinutuluistomacului in plamani. Dacaaceastaexaminare se face intr-o situatie de urgenta, vafiintrodusa o sondanazogastrica (un tub prinnassaugurapana in stomac) pentru a eliminacontinutulstomacului. Pacientiitrebuiesa fie insotitipentru ca dupaexaminare nu suntcapabilisaconducadeoareceinainteaexaminariiacestiasuntsedati. Inainteatestuluipacientii se vorimbraca cu un halat de spitalsivorlasadeoparteochelarii, lentilele de contact, bijuteriilesauplacadentara. Pentruconfortulpacientuluiestebine ca acestasaurinezeinainteaexaminarii.

7. Modul de efectuare • O endoscopie gastro-intestinala se efectueaza, de obicei, intr-o salaspecialapentruaceastaexaminaresauintr-o sala de chirurgie. De obicei nu estenecesarainternareapestenoapte a pacientului. Aceastaexaminarepoatefifacuta de un gastroenterolog, medic de familie, internist sauchirurg. In general suntnecesarisiunulsaudoiasistentimedicali. Inainteaproceduriisuntefectuateteste de sangepentru a verificafaptul ca nu existamodificari ale hemoleucogramei (examencitologic al sangeluicirculant) sauprobleme ale coagulariisangelui. Inainteaexaminariigatulpacientuluivafiamortit cu un spray anestezic, prinadministrareauneipastilesaupringargara cu un lichidanestezic, pentru a usurapatrundereaendoscopului. Putin dupaincepereaproceduriiesteprinsa o linievenoasa la nivelulbratuluipacientului. Prinaceasta se vorprimimedicamentecevor reduce disconfortulsivorrelaxapacientulsi, uneori, pot fi administrate medicamentecereducsecretiagastrica. Peperioadainvestigatieivorfi administrate medicamente sedative in perfuziaintravenoasa.

8. Pacientul se vasimtirelaxatdar, in acelasitimp, vaputeasicoopera cu medicul. Pacientulvafirugatsa se intindapeparteastanga, cu capulputininclinatspreinainte. O piesabucalavafiintrodusapentru a protejaendoscopul de dintiipacientului. Apoi, capatullubrificat al endoscopuluivafiintrodusincet in gura, doctorulpresandusorlimbapentru ca aceastasa nu stea in caleaendoscopului. Pacientulpoatefirugatsainghitapentru a ajuta la o maibunamanevrare a endoscopului. Trebuieretinut ca endoscopul nu estemaigrosdecatmajoritateaalimentelorsi nu vaingreunarespiratia. • In momentul in care endoscopuleste in esofagpacientulisiva tine capuldreptpentru a usurapatrundereaendoscopuluiprinesofag. In timpulexaminariipacientul nu trebuiesainghitadecatatuncicandi se cere. Un asistent medical vaindeparta saliva cu ajutorulunui aspirator saupacientuluii se vapermitesasalivezepelateralagurii.

9. Doctorulvaavansaincet cu endoscopulsivavizualizaperetiiesofagului, stomaculuisiduodenului fie printr-un aparatatasat la celalaltcapat al endoscopului fie uitandu-se pe un monitor. Prinendoscop pot fiintroduseaersiapapentru a curatazona de examinaresaupentru a obtine o imagine maibuna. De asemenea, se pot siaspiraaerulsausecretiile. O camera atasataendoscopuluipreia o serie de imaginipentruvizualizarea la monitor siinregistreaza o serie de imaginipentrustudiul ulterior. Instrumentelechirurgicale (forceps biopsicsauperiute) pot fi, de asemenea, introduseprinendoscoppentruprelevareatesuturilor. Pentru a-ifimediculuimultmaiusorsavizualizezediferiteleparti ale tractuluidigestiv superior, pacientulvafirepozitionatsauvafiaplicata o presiuneusoarapeabdomenulacestuia. Candexaminareaestecompletaendoscopulesteretrasusor.

10. Dupaexaminare • Intreagaexaminaredureazaaproximativ 30 de minute din care partea de endoscopieefectiva e de doar 5 pana la 10 minute. Dupaexaminarepacientulvasta la reanimareundevafimonitorizat o orasaudoua. Dacagatulpacientului a fostamortitinainte de examinare, acestavaputeasamanancesausabeadoardupacegatul nu-ivamaifiamortitsireflexele de inghitirerevin la normal. Aceastaperioadadureazauna - doua ore, dupa care pacientulisipoatereluaactivitatilezilnice. Pentrusigurantapacientului, acestavatrebuisa nu conduca la plecarea din spital.

11. Pacientulpoatesimti o durerescurta ca o intepatura in momentul in care aculesteplasat in vena. Sprayulanestezicaplicat la nivelulgatului are un gust amarsiva duce la amortirealimbiisi a gatului. Uniioameni au senzatia ca nu pot respiradatoritaprezenteiendoscopului, dareste o falsasenzatie data de anestezic. Intotdeaunaexistasuficientspatiu in jurultubuluipentru a putearespira, atat la nivelulgurii cat si al gatului. Pacientultrebuiesa se relaxezesisa respire incetsiprofund. In timpcetubulestemiscat, pacientulpoatesimtisenzatii de voma, greata, balonaresauusoaredureriabdominale. Dacadisconfortuleste sever trebuieavertizatmediculprintr-un semndinaintestabilitsau cu o usoarabataiepemana. Chiardaca in timpulexaminariipacientul nu poatevorbi, el, totusi, poatecomunica cu echipamedicala. Medicatiaintravenoasavaprovocasomnolenta. Alteefectesecundare – cum arfidificultateavorbirii, senzatia de gurauscatasauvedereaincetosata – pot duracateva ore dupaexaminare. Medicatiapoate face ca pacientulsa nu-simaiaminteascapreamulte din timpulexaminarii.

12. Dupaexaminarepacientulpoateeructasi se poatesimtibalonatpentru o perioadascurta de timp. De asemenea, pacientulpoatesimtigatuluscatsiiritatsauchiarinflamatsaupoatefiusorragusit. Acestesimptome pot duracatevazile. Administrareaunorpastilepentru gat sigargara cu apacaldasisarata pot ajuta la eliminareaacestorsimptome. Nu trebuieconsumatalcooldupaexaminare. Dupaexaminaretrebuieanuntatdoctorulimediatdaca: - aparehematemezasaumelena ,apardificultati in inghitiresau in vorbire • - aparetahicardia (crestereafrecventeicardiace) saubradipneea • - apardurericardiacesauabdominale • - apardureri de gat sau de umeri • - aparefebra.

13. Riscuri • Endoscopiadigestivasuperioaraeste, in general, o procedurafoartesigura. Mai putin de o persoana la 1000 dezvoltacomplicatii. Exista o sansafoarte mica (1 la 3000) ca endoscopulsastrapungaesofagul, stomaculsauduodenul – in acestcazestenecesarainterventiachirurgicalareparatorie. De asemenea, exista un riscfoartemic de infectie. Dupa test esteposibilasiaparitiauneihemoragiidaca se efectueazasi o biopsie, dar, de obicei, se oprestesingura, fara a finecesar un tratament. Dacapacientulvarsa in timpulexaminariisi o parte din varsaturaesteaspirata in plamaniaparerisculpneumoniei de aspiratie. Dacaapare, aceastaestetratata cu antibiotice. Persoanele cu protezevalvularesau cu modificari ale valvelorinimiitrebuiesaprimeascatratament antibiotic inaintesidupaprocedurapentru a preveniaparitiainfectiei. Aceastainvestigatie are riscurimaimaripentrupersoanele cu cardiopatii, varstnicisipentrucei cu problemepsihice. Desicomplicatiilesunt rare, trebuiediscutat cu mediculdespreriscurilece pot aparea in astfel de situatii. • Dupaexaminare • Dupaexaminare pot aparea: - durericardiace • - dificultati in a respira de la moderate pana la severe. • Dupaendoscopietrebuiesunatmedicul specialist imediatdaca: - aparesange in varsaturacepoatefiproaspatsirosusauinvechitsi cu aspect de zat de cafea • - aparefebra • - aparebradipneea • - aparameteli.

14. BILANT • Normal:- Esofagul, stomaculsiduodenul au un aspect normal.Patologic:- Prezentaulcerului gastric sau duodenal sau a inflamatieiesofagului (esofagita), a stomacului (gastrita) sau a duodenului. Inflamatiapoatefi data de afectiuni ca siboala de reflux gastro-esofagian, boliinflamatorii ale intestinuluisau de ulcerul peptic.- Hemoragii date de inflamatie, de ulcer, de tumori, leziuni ale esofaguluisau de prezentavariceloresofagiene (dilatari ale veneloresofagiene).- Prezentauneiherniihiatale, a uneistricturi ale esofaguluisaudilatatii la acestnivel.- Prezentaunuicorp strain in esofag, stomacsauduoden. • Pot fiprelevatetesuturidintr-o tumorapentru un diagnostic clarsau se pot luatesuturisi de la nivelululceratieipentru a eliminaipotezaunui cancer gastric. Biopsiapoatefifacutasipentru a determinadacainfectiaeste data de o bacterie, numita helicobacter pylori. Rezultatele de laboratorvorfigatadupacatevazile de la efectuareaendoscopiei.

15. Factori care influenteazaexaminarea • - ingestia de bariu. O endoscopiedigestivasuperioara nu trebuiefacuta la maiputin de douaziledupa o examinare cu bariupentru ca mediculsapoatavedea in conditiibuneinteriorulstomaculuisi a duodenului • - hemoragiemasiva a tractuluidigestiv superior