DIAGNOSTICUL RADIOIMAGISTIC AL AFECŢIUNILOR CORDULUI ŞI VASELOR

1. DIAGNOSTICUL RADIOIMAGISTIC AL AFECŢIUNILORCORDULUI ŞI VASELOR METODELE DE EXAMINARE RADIOIMAGISTICĂ A CORDULUI ŞI VASELOR: - radioscopia - teleradioscopia – teleradiografia - ultrasonografia - metoda doppler - radiofotografia medicală - roentgencinematografia - angiocardiografia

2. - aortografia: toracică, abdominală, translombară, femurală - arteriografia vaselor periferice - angiografia digitalizată - angiografia CT - angiografia prin IRM - tomografia PET, SPET - flebografia EXAMENUL RADIOLOGIC AL VASELOR ŞI GANGLIONILOR LIMFATICI

3. POZIŢIILE DE EXAMINARE ALE CORDULUI ŞI VASELOR DE LA BAZĂ Examenul radiologic trebuie efectuat în plan frontal, sagital şi planuri oblice. Poziţiile de examinare în planul frontal sunt: - poziţii posteroanterioare - poziţii anteroposterioare Poziţiile oblice sunt: - oblică anterioară dreaptă (OAD), - oblică anterioară stângă (OAS), - oblică posterioară dreaptă (OPD), - oblică posterioară stângă (OPS).

4. ANATOMIA RADIOLOGICĂ A INIMII ŞI VASELOR MARI Diametrele şi dimensiunile cordului: Diametre globale: - diametrul longitudinal DSi - reprezintă axul cordului şi măsoară aproximativ 13 cm - diametrul transversal - este suma a două linii orizontale h, h1 care unesc punctul cel mai proeminent al arcurilor inferioare cu verticala mediană - măsoară 12 cm - diametrul bazal - corespunde şanţului atrio-ventricular Di-S - măsoară 10 cm.

5. Diametre parţiale: - coarda ventricolului drept DD' - coarda ventricolului stâng SS' - săgeata ventricolului stâng - coarda ventricolului drept DS' - unghiul de dispariţie a vârfului, adică unghiul de rotaţie a pacientului în OPD la care opacitatea coloanei acoperă vârful cordului. În mod normal el măsoară 20-30o - raportul cardio-pulmonar - reprezintă raportul între lărgimea opacităţii cordului şi lărgimea bazei toracelui, acest raport este normal 1/3 Măsurarea diametrelor aortei – metoda Kreuzfuchs

6. TIPURI FIZIOLOGICE Cordul vertical Cordul orizontal Cordul senil Cordul copilului mic SEMIOLOGIA RADIOIMAGISTICĂ A BOLILOR CARDIOVASCULARE Modificările radiologice elementare constau în: • modificări de sediu şi poziţie • modificări de dimensiuni şi formă • modificări ale pulsaţiilor • calcificări

7. Modificările de sediu şi poziţie: sunt produse de afecţiuni intratoracice (cardiace, extracardiace) şi extratoracice. Modificările de volum - atrofia - hipertrofia - dilatarea de rezistenţă - dilatarea de umplere Modificări de formă: Configuraţia mitrală Configuraţia aortică Configuraţia miocarditică Configuraţia pericardică

8. Modificările pulsaţiilor cardiace Calcificările VALVULOPATII Valvulopatiile mitrale Stenoza mitrală Modificările siluetei cordului: sunt aproape patognomonice, realizând configuraţia mitral stenotică caracterizată prin: • micşorarea butonului aortic • rectitudinea sau bombarea arcului mijlociu • micşorarea arcului inferior stâng • dilatarea atriului stâng

10. Calcificările valvulelor mitrale Modificările pulmonare: • modificări ale hilurilor: hiluri de tip venos hiluri de tip arterial • modificări în parenchim: transudatele alveolare Staza limfatică perilobulară duce la apariţia în regiunile bazale laterale ale pulmonilor a unor opacităţi liniare mici - liniile Kerley B, în regiunile subclaviculare - Kerley A, în regiunile mediopulmonare - Kerley C. • modificări pleurale • mărirea unghiului de bifurcaţie al traheii

11. Insuficienţa mitrală Radiologic este caracterizată prin: - mărirea ventricolului stâng - atriul stâng dilatat Boala mitrală

12. Valvulopatiile aortice Insuficienţa aortică Modificările radiologice: • lărgirea pedicolului vascular prin dilatarea aortei ascendente şi accentuarea importantă a butonului aortic • mărirea arcului inferior stâng prin hipertrofia şi dilatarea ventricolului stâng • adâncirea arcului mijlociu. • pulsaţii ample la nivelul arcului inferior stâng, a aortei ascendente şi butonului aortic • insuficienţă mitrală funcţională “mitralizarea” inimii • sindromul Bernheim

13. Stenoza aortică Aspect radiologic: lărgirea pedicolului vascular,micşorarea butonului aortic,hipertrofia şi dilatarea ventricolului stâng Valvulopatii tricupsidiene: Stenoza tricupsidiană – congenitală - mărirea diametrului transversal - câmpurile pulmonare transparente Insuficienţa tricupsidiană - configuraţi tipic tricupsidiană de “cord în sabot” - mărirea diametrului transversal - ridicarea vârfului cordului - deplasarea spre dreapta şi în sus a arcului inferior drept - pulsabilitate amplă sistolică - câmpurile pulmonare sunt hipertransparente

14. Valvulopatiile pulmonarei Stenoza arterei pulmonare - congenitală sau dobândită - configuraţia mitrală a cordului cu aspect normal al atriului stâng Insuficienţa valvulelor arterei pulmonare - funcţională, rar dobândită - regurgitaţia sângelui în ventricolul drept, care se hipertofiază apoi se dilată - configuraţie mitrală – atriul stâng normal Leziuni valvulare combinate: Stenoza mitrală şi insuficienţa aortică Viciul triorificial (mitral, aortic, tricupsidian)

15. AFECŢIUNILE MIOCARDULUI Semnele radiologice ale miocarditelor: mărirea diametrelor cardiace cu realizarea unui cord de formă triunghiulară ce se modifică cu inspiraţia, culcat pe diafragm, cu arcurile foarte puţin evidente; hilurile sunt mari datorită stazei. Investigaţiile imagistice (echografia, angiocardiografia) au o mare valoare prognostică a acestor tipuri de leziuni.

16. AFECŢIUNILE PERICARDULUI Revărsatul pericardic Revărsatele pericardice închistate Simfiza pericardică se poate prezenta sub două aspecte: - concretio cordis - acretio cordis Pneumopericardul Chistele pericardice Tumorile pericardului Plăgile inimii – hemopericard Corpii străini intracardiaci- intramural, intracavitar

17. AFECŢIUNI CARDIACE CONGENITALE - 5% din totalul afecţiunilor cardiace Clasificare: 1. Malformaţii cardiace fără şunt: poziţii anormale ale inimii şi vaselor mari (ectopii, dextrocardii, anomalii de arc aortic) malformaţii orificiale (stenoze, insuficienţe, boala Ebstein) malformaţii ale vaselor mari (stenoze, anomalii de implantare a venelor) 2. Malformaţii cardiace cu şunt: şunt stânga-dreapta (necianogene) - comunicaţie interatrială, comunicare interventriculară, persistenţa canalului arterial şunt dreapta-stânga (cianogene) - tetralogia Fallot, complexul Eisenmenger, dextropoziţia extremă a aortei cu transpoziţia arterei pulmonare, transpoziţia aortei cu pulmonara cu emergenţă normală, sindromul Taussig-Bing, trilogia Fallot, stenoza sau atrezia tricuspidiană, trunchiul arterial comun.

18. CIANOGENE Transpoziţia vaselor mari Complexul Eisenmenger Tetralogia Fallot Trunchi arterial comun Atrezie tricupsidiană Trilogia Fallot

19. NECIANOGENE Persistenţa de canal arterial Defect septal interventricular Defect septal interatrial Sindromul Lutenbacher Stenoză pulmonară izolată Anomalia Ebstein Coarctaţia de aortă Stenoză pulmonară - ocazional

20. AFECŢIUNILE VASELOR Aortitele Anevrismele Tomboza aortică Afecţiunile arterelor periferice: traumatisme arterite: tromboangeita obliterantă, arteriopatia aterosclerotică

21. Afecţiunile venelor: • trombozele acute • trombozele cronice Malformaţiile venoase: • angioame • sindromul Klippel-Trenaunnay • sindromul Perkes-Weber